Harti si trasee montane din Arges:
MUNTII FAGARAS:
Masive muntoase din Judetul Arges
Localizare, intindere, limite
M-tii Fagaras fac parte din lantul Carpatilor Meridionali. Ei cuprind intregul complex muntos dintre Dambovita (est) si Olt (vest).
Se disting doua siruri de munti, unul nordic si altul sudic. Intre cele doua siruri se afla culoarul Lovistei, cunoscut la vest sub numele de Tara Lovistei. Sirul nordic apare sub forma unei creste neintrerupte pe directia est-vest. Cel sudic, fragmentat de ape, are ca principali componenti M-tii Iezer-Papusa, Ghitu, Muntisoru-Fruntii si Cozia. In sensul mai obisnuit, folosit si de geografia turistica, prin M-tii Fagaras se intelege numai lantul principal nordic.
Ei se intind in lungime pe cca. 70 km (de la est la vest) si in latime pe cca. 40 km., insumand o suprafata de mai bine de 2000 kmp. Creasta nordica este, inspre extremitati mai scunda, dar in zona centrala atinge cele mai mari inaltimi din tara. Aceasta apare ca o insiruire de varfuri separate prin sei putin adanci.
In cuprinsul M-tilor Fagaras se afla opt din cele 14 varfuri ale muntilor Romaniei care ating altitudinea de 2500 m.: Moldoveanu (2544 m), Negoiu (2535m), Coltul Vistei Mari (2527m), Lespezi (2517m), Vanatoarea lui Buteanu (2507m), Hartopu (2506m), Cornu Caltunului (2505m), si Dara (2500m).
Tot aici se gasesc peste patruzeci si doua de varfuri cu altitudini cuprinse intre 2400 si 2500 m.
Sunt delimitati spre vest de defileul Oltului, iar la est de Curmatura Foii ii desparte de Piatra Craiului; spre nord sesul depresiunii Fagarasului iar spre sud depresiunile subcarpatice ii delimiteaza de subcarpatii sudici.
Clima
Muntii Fagaras, cu inaltimi care depasesc 2500 m au o clima aspra cu caracteristici specifice climei temperate si climei subpolare. Pe crestele muntilor se ajunge la o temperatura medie anuala sub 0 grade Celsius la 1800 m, atingand -2 C sau chiar mai coborate. In zona inalta (la peste 1800 m), iarna poate dura 6-7 luni.
Temperatura medie a lunii celei mai friguroase (Ianuarie) este de -8 C ... -10 C iar a lunii cele mai calde (iulie) nu depaseste +7 C. Temperaturile maxime pot ajunge vara la +25 C iar cele minime pot cobori iarna pana la -38 C.
Precipitatiile sunt printre cele mai bogate din tara. Luna cea mai bogata in precipitatii este iunie, iar cea mai saraca, septembrie. Ninsorile pot cadea oricand dar deobicei ele apar pe la inceputul, chiar jumatatea lunii octombrie pana la sfarsitul lunii mai, inceputul lunii inuie. Avalansele constituie cel mai mare pericol obiectiv cu care sunt confruntati cei ce se gasesc iarna in Fagaras. In acesti munti s-au produs cele mai mari si mai periculoase avalanse cunoscute la noi.
Vantul
In zona muntilor Fagaras predomina vantul dinspre vest si nord-vest, care sufla aproape in permanenta.
Nebulozitate. Sunt rare zilele cand cerul este complet senin deasupra Fagarasului. Este cel mai mare generator de nori din tara noastra. Norisorii ce se vad uneori pe cer, mici si albi, sunt, in general, prevestitori de vreme buna.
Flora & Fauna
Este determinata in principal de conditiile climatice, variabile in functie de altitudine, si prezinta o zonare pe verticala.
Se deosebesc doua zone:
1. zona montana a padurilor - intre 600 - 1850 m alt (etajul padurilor de fag, etajul padurilor de fag + rasinoase, etajul padurilor de molid).
2. zona alpina - intre 1600 - si peste 2300 m alt : jnepenisuri si pajisti subalpine; pajisti alpine si tufarisuri scunde.In padurile de fag se intalnesc exemplare de carpen, paltin de munte, mesteacan, zada, etc.
In padurile de tranzitie apar, printre altele, bradul alb, ulmul, frasinul, scorusul, pentru ca in etajul urmator molidul sa ramana dominant.
In zona alpina jneapanul este foarte raspandit. Alaturi de el creste ienuparul pitic si arinul de munte. Uneori se intalnesc exemplare de zambru, relict glaciar, etc. Smirdarul este un fidel insotitor al jneapanului dar il gasim si singur mult mai sus. Afinul are o arie foarte intinsa care coboara pana in etajul padurilor de fag.
Pajistile sunt dominate de graminee ca: parusca, iarba stancilor si teposica. Pe crestele si coastele repezi ale muntelui predomina rugina iar pe varfurile si crestela mai inalte, cat si in caldarile glaciare indelung inzapezite se dezvolta o vegetatie pitica adaptata acestor conditii vitrege. printre speciile predominante cresc diferite olante cu flori viu colorate: floare de colt, sangele voinicului, etc. Ele sunt protejate de lege.
Fauna este reprezentata prin multe specii dintre care, in primul rand, trebuie sa mentionam capra neagra dar si cerbul carpatin, ursul si mai rar rasul si mistretul. In rezervatia din Valea Arpaselului a fost colonizata in 1973 marmota alpina. Dintre pasari amintim cocosul de munte, mierla gulerata, corbul; dintre reptile - vipera; iar dintre pesti - pastravul.
Rauri & lacuri
Fagarasul are o retea hidrografica bogata. Apele de pe versantul nordic sunt relativ scurte si putin bogate in apa. Apele au sapat vai adanci si inguste creand acele muchii nordice Fagarasene de o frumusete rara intalnita in Carpati. Toate apele de pe versantul nordic deverseaza in raul Olt. Intre muchia Sambatei (est) si muchia Puha (vest) se succed urmatoarele cursuri de apa: Sambata, Vistisoara, Vistea Mare, Ucisoara, Ucea Mare, Podragu, Arpasu Mare, Arpaselul, Cartisoara (format din Bilea si pariul Doamnei), Laita si raul mare al Porumbaculul (Paraul Sarata + Serbota).
Raurile din versantul nordic sunt lungi si bogate in apa. Intre culmea Muntelui Cotii, la vest, si Caltunu - Mezea - Oticu, la est, cursurile de apa sunt grupate in bazinele hidrografice ale Boiei, Topologului, Argesului superior, Vilsanului si Raului Doamnei. Raul Capra aduna paraiele ce curg din caldarile Caprei, Caltunului, Paltinului si altele pe care le duce in lacul Vidraru (din acest lac se formeaza Argesul).
Glaciatia cuaternara a lasat in urma ei nu numai custurile ascutite, circuri si vai largi, care ofera maretie Fagarasului, ci si o serie de microdepresiuni in care apa acumulata a format lacuri glaciare.
Cel mai intins lac glaciar fagarasan este Bilea (4,65 ha). Cel mai adanc este Podragu (15,5 m). Lacul Mioarelor (2282 m) si un alt lac sudic (2295 m) au altitudinile cele mai mari din tara.
Traversarea crestelor Fagarasului -
Desenul hartilor realizat de arh. Stefan TANCOU, 1976
Halta CFR Valea Marului - Saua Surului (2110 m)
Durata: 7-8 h Traseu de patrundere pe creasta principala a Muntilor Fagaras dinspre vest. Iarna deplasarea se poate face si cu schiurile.
Saua Suru (2110 m) - Lacul Avrig (2011 m) - Saua Scarii (2146 m)
Durata: 4-5 h
Poteca evita urcusul pe cele doua varfuri ale muntelui Suru (Vf. Suru - 2283 m, Capul Surului 2274 m) orientandu-se spre NE spre Muntele Budislavu iesind in saua Budislavului. In dreapta pe spinarea Barcaciului se poate observa cabana cu aceiasi denumire. Coboram in serpentine pana in saua Avrigului si apoi pana pe malul lacului Avrig (2-2 1/2 ore pana aici). Traseul continua cu un urcus pana pe varful Scara (2306 m) apoi se indreapta spre Est ocolind Vf. Scarisoara pana pe Vf. Puha (2177 m) ca in sfarsit sa coboare in Saua Scarii.
Sectorul cuprins intre cabana Suru si Vf. Serbota
Cabana Barcaciu
Saua Scara (2146 m) - Vf. Serbota (2331 m) - Vf. Negoiu (2535 m) - Lacul Caltun
Durata: 6-7 h
Din Saua Scarii urcam pana pe ultimul varf al Muntelui Mazgavului (2212 m) - 1 ora din saua Scarii. Coboram pana in saua inierbata a Serbotei (2123 m) ca apoi urcand pieptis sa atingem Vf. Serbota (2331 m). Urmeaza apoi o portiune de lespezi, traversam cateva hornuri, trecem printre blocuri de stanci imense si cu mare atentie depasim in lant o serie de obstacole al crestei pana pe al doilea varf din tara - Vf. Negoiul (2535 m).
Din Vf. Negoiu coboram circa 10 minute pana intr-o mica sa de unde se desprind doua variante de traseu:
1. - prin Strunga Dracului se continua marcajul de creasta banda rosie, traseu sustinut de cabluri pe hornul Strunga Dracului (20-30 minute);
2. - prin Strunga Doamnei - banda albastra - varianta ce evita coborarea dificila prin Strunga Dracului, variante recomandabila drumetilor mai prudenti sau celor cu un bagaj foarte greu (40 minute).
Revenind pe traseul de creasta, acesta traverseaza o portiune de grohotis si ne scoate in Portita Caltunului (2180 m) de unde coboram pe malul lacului Caltun unde se afla si refugiul cu acelasi nume.
Sectorul cuprins intre cabana Negoiu si Bilea Lac
Lacul Caltun - Vf. Laitelul (2390 m) - Saua Caprei (2315 m) - Durata: 3 h
De la refugiul Caltun urcam sustinut pana pe Vf. Laitel (2390 m) unde putem admira bogatia de varfuri si vai glaciare ale Fagarasului. Suntem astfel rasplatiti pentru efortul depus pana pe varf.
Traseul continua cu o coborare scurta catre est pana in saua Laitei. De aici creasta devine mai accidentata si mai ingusta; depasim astfel Vf. Laita aflat in stanga noastra si ajungem in saua Doamnei (2294 m) - 1 ora din Vf. Laitel.
Strabatem apoi o zona de stancarii, ne lasam din cand in cand ajutati de cateva cabluri in dreptul Turnului Paltinului si curand ajungem in Saua Paltinului. Mai scurt catre stanga se deschide traseul banda albastra ce conduce direct catre Bilea Lac - 50 minute.
Din saua Paltinului continuam traseul banda rosie pana in Fereastra Bilei si apoi pe deasupra Lacului Capra iese in Saua Caprei (2315 m).
Vf. Negoiu
Vf. Laitel
Lacul Caltun
Sectorul cuprins intre Bilea Lac si cabana Podragu
Cabana si Lacul Balea
Lacul Capra
Saua Caprei - Portita Arpasului - Saua Podragu
Durata: 5 h
Din Saua Caprei coboram pana pe malul lacului Capra (2230 m), trecem pe langa Monumentul Alpinistilor ca apoi sa ajungem fara prea mare efort intr-o alta caldare glaciara: Fundul Caprei. De aici urcam pana la Portita Arpasului (din portita se desprinde un traseu ce conduce la cabana Podragu pe la lacul Podragel - banda albastra).
In continuare traversam ajutati de lanturi portiunea numita sugestiv "La trei pasi de moarte", urcam pe langa Vf. Arpasu Mic, facem un scurt popas langa Monumentul Nerlinger inainte de a ataca urcusul greu spre Vf. Arpasu Mare; trecem pe sub Vf. Mircii intr-o alta caldare, ca in final poteca sa ne scoata pe malul lacului Podul Giurgiului si dupa un urcus usor ajungem intr-o ora in Saua Podragului. (de aici cabana si lacul Podragu ne apar in stanga (nord) si daca parasim traseul de creasta putem cobori la cabana in 40 m - triunghi rosu.
CABANA SALVAMONT COTA 2100
LACUL SI CABANA BALEA
FEREASTRA ZMEILOR
LACUL BALEA
Vf. ARPASUL MARE
CREASTA FAGARASULUI IN ZONA NUMITA "LA TREI PASI DE MOARTE"
Creasta in zona Fereastra zmeilor
Lacul Buda
Monumentul Nerlinger - in memoria alpinistului austriac Nerlinger decedat aici in iarna anului 1936
Creasta Fargarasului in apropierea Ferestrei Zmeilor
Vedere Transfagarasan spre Ardeal
Valea Paraului Capra
La Trei Pasi de Moarte
Vedere de pe creasta spre Ardeal
Sectorul cuprins intre cabana Podragu si cabana Urlea
Saua Podragu - Vf. Vistea Mare - Fereastra Mare a Simbatei
Durata: 7 h
Din saua Podragu ocolim Vf. Tarita si Podul Giurgiului si coborim in saua Ucei Mari. Urcusul devine apoi obositor strecurindu-se pe fetele sudice ale varfurilor Ucea Mari pana in saua Ucisoarei (2321 m). De aici pe sub varful Ucisoara (2418 m) traseul se inscrie pe deasupra abisurilor din miazanoapte pana in Fereastra Orzanelelor. Aici un scurt popas ne ajuta sa invingem urcusul pieptis de 222 metri diferenta de altitudine pana pe Vf. Vistea Mare (2527 m).
De aici vom parasi marcajul nostru si ne vom abate catre sud pe poteca marcata cu punct rosu pentru a putea atinge cel mai inalt punct din tara noastra Vf. Moldoveanu (2544 m) - 25 minute din Vistea Mare.
Dupa ce savuram impresionanta priveliste de pe varful Moldoveanu ne intoarcem pe Vistea Mare si ne continuam traseul de creasta. Acesta coboara in serpentine cca 30 minute pana la Portita Vistei (2310 m). Aici un indicator ne arata traseul marcat cu triunghi rosu ce conduce spre nord prin valea Vistei Mari in orasul Victoria, iar spre sud (dreapta) prin Valea Rea la Slatina. In caldarea vaii Rele se afla si un refugiul Salvamont. De la aceasta rascruce pana la Fereastra Mare a Simbetei mai avem cca 3 ore. Vom traversa intai clinul sudic al varfului Hatapa Ursului pentru a intra in gavanul caldarii Mioarelor ca apoi, sa coboram in saua Vistisoarei (2291 m) de unde incepem un ultim urcus pe Galasescu Mare al carui varf (2471 m) il lasam in nord pentru a ne indrepta putin spre sud pe sub Vf. Galasescu Mic (2410 m).
Urcam panta sudica a varfului Slanina pana in Fereastra Mare (2188 m).
De aici ne putem abate spre nord catre cabana Simbata (1405 m) triunghi rosu.
Fereastra Mare a Simbatei - Curmatura Zarnei
Durata: 3-4 h
Traseul ne conduce de la Fereastra Mare catre Vf. Urlea pana in Saua de vest a Mogogului (2230 m), punct in care se desprinde spre stanga traseul ce conduce la cabana Urlea prin Vf. Urlea (2423 m) triunghi albastru.
Condusi de marcajul nostru evitam Vf. Iezerului (2429 m), Vf. la Fundul Bindei (2424 m) si ne indreptam catre plaiurile largi ale muntelui Leota pana deasupra vaii Zirna ca poi sa coboram in curmatura Zirnei pana in apropierea refugiului cu acelasi nume, punct de desprindere al traseului marcat cu punct rosu spre cabana Urlea.
Curmatura Zirnei - Curmatura Lerescului Mic
Durata: 6-7 h
Din curmatura Zirnei incepem sa depasim pe rand Vf. Fata Unsa (2246 m), Vf. La Fundul Langii (2240 m), Vf. Ludisor si coboram in curmatura Bratilei (2122 m). Lasind apoi in urma mai multe varfuri atingem ultimul varf important al acestei etape: Vf. Berivoiul Mare (2300 m) unde se afla si un refugiu. De aici marcajul devine mai rar ca si punctele de orientare. Domoliti muntii Fagarasului se sting iar la orizont incepe sa se vada muchia Pietrei Craiului.
Coboram spre Vf. Comisu (1883 m) ca in final sa atingem Saua Lerescului Mare (1390 m). Aici vom parasi creasta si urmam poteca spre stanga de unde printr-o padure de molid ajungem in Curmatura Lerescului Mic.
De aici recomandam traseul spre Rudarita, canton silvic, ca apoi dupa 9 km sosea, cabana Plaiu Foii.
Paraul Capra pe Transfagarasan
Muntii Piatra Craiului
Piatra Craiului, o inalta si “subtire lama de calcare”, lunga de cca 22 km, se afla intre vaile joase ale Dambovitei si Barsei pe de o parte si depresiunea Tarii Barsei pe de alta (alt. max. : varful Piatra Craiului sau Omu -2238 m). Rai al alpinismului, alaturi de Bucegi. masivul ofera drumetilor trasee in lungul si de-a curmezisul abrupturilor sau pe cunoscuta creasta principala ingusta.
